Sursă articol: https://www.libertatea.ro/
Guvernul Ciolacu 2, învestit înainte de Crăciun, preia greaua moștenire a primului cabinet. Acest lucru înseamnă un buget care dă bătăi de cap puterii, un PNRR întârziat, necesitatea unor reforme structurale, inclusiv cu reduceri de personal. Dar și reorganizarea turului întâi al prezidențialelor.
Buget suplimentar pentru alegeri și candidatul comun incert
Aleșii puterii din noua legislatură știu de la începutul mandatului că nu vor avea vacanță până la 1 februarie. Fiindcă urmează să fie chemați pentru adoptarea noului buget. Este un buget care dă bătăi de cap, dat fiind că salariile bugetarilor, precum și pensiile nu vor mai crește. Așa cum a promis coaliția în ultimele șase luni. Practic, au trecut majoritatea alegerilor. Iar partidele puterii au arătat cât le valorează promisiunile. Rămâne de văzut cât de solidare vor fi partidele și minoritățile naționale. În condițiile în care în ultimii ani, acestea au avut grijă să-și crească succesiv alocările de la buget.
De altfel, Guvernul Ciolacu va trebui să organizeze alegerile prezidențiale, decise pentru zilele de 23 martie și 6 aprilie, potrivit unor surse guvernamentale. Pentru aceste alegeri vor trebui alocați alți bani. De ce? Fiindcă este nevoie și de pregătirea de sume noi pentru rambursarea cheltuielilor care vor urma. Iar fiecare partid sau candidat independent poate să cheltuie și să-i fie rambursate circa 66 de milioane de lei. Rămâne de văzut și dacă partidele coaliției vor rămâne pe varianta Crin Antonescu, un candidat care ar împăca mai multe electorate.
Nucleara din Guvern – reforma salarizării bugetarilor
Unul dintre obiectivele cele mai importante din cererea de plată numărul 4, adică reforma salarizării, nu a înaintat deloc. Această reformă ar fi trebuit să fie la cheie încă din iunie 2023, dar Guvernul a amânat cu un an și jumătate discuțiile, pentru a nu deranja o categorie mare de alegători.
1,3 milioane de votanți provin din sistemul bugetar. În continuare, PSD, PNL și UDMR nu vin cu schițe de reformă concrete, pentru a arăta ce au de gând. Una dintre marile probleme este că, de exemplu, nivelul sporurilor nu va mai depăși 20% din salariu în noua reformă. Guvernul se confruntă deja cu mai multe proteste, iar unele categorii socioprofesionale amenință cu greva. Nemulțumirile sunt manifestate pe multe paliere, de la personalul din penitenciare până la talpa țării – funcționarii publici din primării, care au cedat până la urmă cu ideea paralizării instituțiilor în mai-iunie 2024, dar de data aceasta par deciși să-și spună clar părerea.
Iar cuvântul reformă e problematic pentru coaliție. Partidele ar trebui să avanseze cu calendarul restructurării numărului de demnitari și înalți funcționari publici, dar și reorganizarea unor instituții prin comasări. În ultimii doi ani, șefii PNL și PSD au vorbit de reducerea numărului secretarilor de stat, dar mai mult s-au bazat pe lipsa numirii unora noi după îndepărtarea UDMR de la guvernare, în iunie 2023. Acum va fi testul eficienței versus solicitările liderilor din teritoriu, care doresc oameni puși în poziții-cheie.
Noi numiri la Curtea Constituțională
Dacă cutuma s-ar păstra, unul dintre noii judecători va fi stabilit de UDMR, care a avut constant un reprezentant din rândul minorităților, în timp ce unul va fi cel mai probabil dat de PSD. O a treia propunere ar trebui să vină de la președinție, însă rămâne de văzut dacă Klaus Iohannis va veni cu o nominalizare sau va ceda prerogativa viitorului șef al statului.
